Salutare, Ratiune!
Povestea incepe de la Durau de la centrul salvamont. Dupa ce am achizitionat biletele pentru intrarea in parcul national Ceahlau, am pornit pe traseu.
Bogatia floristica a Masivului Ceahlau, vulnerabilitatea ecosistemului montan si frumusetea peisajelor au determinat declararea in acest spatiu muntos a Parcului National Ceahlau, cu o suprafatade 7742 ha. In cadrul acestuia sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervatia “Polita cu Crini” (370 ha), Cascada Duruitoarea (1 ha) si s-a creat o zona de cercetare stiintifica, cu o suprafatade 5830 ha, cuprinsa intre Complexul Lespezi, Piciorul Schiop si Scaunele Zeilor – Ocolasul Mare, la sud. (Wiki)
Vremea a fost prietenoasa pentru o zi de ianuarie (5 grade). La baza zapada era topita si pamantul uscat, ceea ce ne-a dat curaj sa inaintam in forta. Pana la Cabana Fantanele (altitudine 1220m) drumul a fost foarte lin, fara surprize. Cabana este inca in lucru si la momentul vizitei noastre inca era inchisa si nu ni s-a permis accesul inauntru. Din ce ne-am informat, anul acesta (2021) ar trebui sa fie gata si va fi repusa in circuit. Cabana va pune la dispozitie 82 de locuri de cazare in 11 camere. Vor pune la dispozitie : bufet, apa curenta, curent electric de la retea.
Dupa ce am lasat Cabana Fantanele in urma, au inceput zonele de gheata si zapada. Aici era bine sa fi avut coltari, dar ne-am descurcat. Dupa portiunea de gheata, spre varf, drumul era acoperit doar cu zapada si am putut inainta fara probleme. Scarile pana pe Varful Toaca erau curatate si nu au fost probleme. In varf in schimb – vant puternic si o ceata deasa. Nu am stat mult si am plecat spre Cabana Dochia unde am si ramas peste noapte.
Legenda Babei Dochia (wiki)
Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele sau Dragobete care s-a casatorit impotriva dorintei ei. Pentru a-si necaji nora, intr-o zi rece de iarna, i-a dat acesteia un ghem de lana neagra si a trimis-o la rau sa-l spele, spunandu-i sa nu seiintoarca pana cand lana nu devine alba. Fata a incercat sa spele lana, dar chiar daca degetele sale au inceput sa sangereze, culoarea lanii ramanea tot neagra. De disperare, pentru ca nu se putea intoarce acasa la sotul iubit, a inceput sa planga. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a aparut in cale si i-a dat o floare rosie, spunandu-i sa spele lana cu ea. Multumindu-i, fata a pus floarea in apa, a spalat lana si a constatat cu uimire ca lana s-a albit. Fericita ca a reusit sa duca la bun sfarsit aceasta sarcina grea, si-a indreptat pasii spre casa, dar nu a fost primitabine, soacra sa, din contra, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o caMartisor (asa ii spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei. Dupa aceasta intamplare, Dochia a pornit impreuna cu turma sa spre munte, fiind convinsa ca primavara venise deja, altfel de unde ar fi putut Martisor sa aiba floarea? Pe parcursul calatoriei sale, si-a scos, rand pe rand, cele doisprezece cojoace pe care le purta, pana a ramas fara nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cat de frumos fusese la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum. Ningea si totul incepuse sa inghete. Dochia a inghetat impreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stana de piatra. Rocile se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau si sunt o marturie vie a acestui mit romanesc.
Cabana Dochia este situata in zona superioara a masivului Ceahlau, pe platou, intre varfurile Lespezi (1 805 m) si Bitca Gheodon (1 845 m). Are o pozitie dominanta, cu vizibilitate totala spre est, sud-est si sud, si este principala cabana a Muntilor Ceahlau, fiind singura baza de cazare la mare altitudine (1750 m). Cai de acces: pe poteci turistice marcate, de la baza muntelui, din toate punctele cardinale; din satul Ceahlau in 4½–5 ore; din localitatile Izvorul Alb sau Secu in 5½-6 ore; de la cabana Izvorul Muntelui in 3–3½ sau 4–4½ ore; din satul Neagra in 6-7 ore; din satul Telec in 5-5½ ore; din satul Pintic in 5½-6 ore; din statiunea Durau in 3–4½ ore.
Constructia cabanei a inceput in primavara anului 1913 si a fost finalizata in toamna aceluiasi an. Este prima cabana turistica construitain Carpatii Rasariteni. De-a lungul anilor a fost extinsa in repetate randuri, iar capacitatea de cazare s-a marit treptat.
Ca urmare a deteriorarii grave a adapostului montan in timpul primului razboi mondial, au fost efectuate importante lucrari de restaurare. La 6 august 1922, cu ocazia sarbatoririi Ceahlaului (Ziua Muntelui cum spun localnicii), refacuta, cabana cuaproximativ 30 de locuri, a fost pusadin nou la dispozitia drumetilor, de astadatapentru un timp indelungat. La inaugurare au fost prezente 606 persoane.
Urmatoarea refacere a cabanei a avut loc in anul 1946, iar in anii 1958–1959 a fost extinsapentru a putea primi mai multi turisti (120 locuri). Incaperi vechi au fost completate cu altele noi, cu ziduri din piatra fixata cu mortar si a fost introdusalumina electrica.
In anul 1962 cabana putea gazdui 150 turisti la priciuri. In anii 1984-1988, capacitatea si conditiile de confort ale cabanei au crescut prin adaugarea unei noi aripi, cu trei niveluri.
Obiective turistice in imprejurimi: Virful Toaca (1 900 m) si Stinca Panaghia, Jgheabul cu Hotaru, Stinca lui Cobal si Santinela, Detunatele, Hornul Ghedeonului, Virful Ocolasul Mare (1 907 .m) si La Pavilion, Brina si Abruptul Ocolasului Mare, Jgheabul lui Voda, Gardul Stanilelor, Piatra Lacramatas.a.
Text adaptat dupa Monografie, MUNTII CEAHLAU – M. G. Albota [1992]
Recomandam oricand sa ramaneti peste noapte la o cabana si sa petreceti timpul cu iubitori ai muntelui din diferite colturi ale tarii si de ce nu, ale lumii. Ne-am imprietenit cu un cuplu din Iasi, am consumat cateva beri si ne-am delectat cu o partida extinsa de Jenga.
Punctul culminant al calatoriei noastre a fost rasaritul mult asteptat. Am pus ceasurile sa sune la ora indicata, am pregatit camerele, telefoanele si toate device-urile ce puteau imortaliza minunatia ce urma sa se intample. Seara eram putin stresati deoarece peste tot pe prognozele meteo aratau nori si vizibilitate scazuta. Norocul a fost de partea noastra si norii au facut loc soarelui care s-a etalat in splendoarea lui.
Urmariti povestea in imagini in clipul de mai jos. Daca va place ceea ce facem si doriti sa ne sustineti, abonati-va la canalul de YouTube si urmariti-ne activitatea. Vom face trasee din ce in ce mai spectaculoase si inedite.
Toate bune!
Narator : Liviu Stoica
Tovarasi de drumetie : Carmen, Silviu
No responses yet